„Sexul și dragostea sunt adicțiile primordiale ale speciei umane”
(Michael Bader)
Ce înțeleg cuplurile prin infidelitate? Care sunt motivele care duc la infidelitate în cuplu? Cum se explică paradoxul născut din convingerea în masă a populației potrivit căreia „de când e lumea pe pământ oamenii înșală” și suferința imuabilă pe care continuă să o genereze acest obicei vechi de când lumea?
Infidelitatea, definită ca o breșă în promisiunea exclusivității sexuale în relația de cuplu, a smuls râuri de lacrimi din inima omenirii. De-a lungul istoriei, încălcarea granițelor normalității presupuse de angajamentul partenerilor de cuplu de a merge braț la braț sub umbrela loialității (cel puțin) sexuale, a generat munți de suferință, războaie între sexe, sentimente ostile de ură, trădare, gelozie, vinovăție, rușine și decizii implacabile de răzbunare sau crime pasionale.
Avocații apărării susțin că sexul și dragostea romantică sunt adicții normale, pozitive, tocmai pentru că de ele depinde supraviețuirea speciei umane. Înțelegerea infidelității nu garantează fericirea în cuplu, însă poate asigura o reașezare a partenerilor în relație pentru că infidelitatea poartă particularitățile lumii interioare relaționale, ale problemelor și conflictelor, ale nevoii stringente de atașament, ale semnificațiilor și mai ales ale confuziei dintre și despre intimitate, sex și dragoste romantică, despre rolurile socio-culturale de gen, despre valențele tradiționale ale conceptului social de familie, precum și despre întâlnirea dintre masculinitate și feminitate. Pe scurt, cunoașterea și înțelegerea pulsiunilor născătoare de infidelitate ne ajută să ocolim „licoarea” (auto)distrugerii.
În societatea noastră tindem să trasăm o graniță judicativă între „normal” și „anormal”, sănătos și bolnav, fidelitate și infidelitate.
Pe tărâmul iubirii și sexualității granița este incertă, blurată și împovărată de fațetele (inter)subiectivității partenerilor de cuplu. O astfel de graniță se interpune între normal și anormal, între bine și rău, între lumea interioară și cea exterioară; ea devine vocală.
Potrivit studiilor de gen, peste 50% dintre partenerii implicați în relații stabile de cuplu înșală.
Înțelegerea infidelității nu scapă pe nimeni de nefericirea „normală” însă ne poate elibera de suferința inutilă și de (auto)tortura trădării, ajutându-ne să devenim mai puternici ca indivizi și ca parteneri de cuplu. Printre cele mai profunde efecte ale infidelității asupra cuplurilor constatăm ruptura produsă la nivelul încrederii partenerilor, efectul dezorganizării vieții de cuplu și familie și prăbușirea perspectivei și a planurilor de viitor.
Sub imperiul iluziilor inspirăm și expirăm „ceața” iubirii. Gândim dihotomic, vindem speranțe, fabricăm dorințe, cumpărăm esențe tari ale stimei de sine. Ne dorim iubire adevărată fără să-i cunoaștem articulațiile ei și ne dedăm trocului de plăceri (uneori și perversiuni sexuale) pentru a primi la schimb un scenariu de familie ca-n filmele romantice hollywoodiene.
Cum arată infidelitatea? Fețele ei sunt fără număr: infidelitatea emoțională, infidelitatea sexuală, infidelitatea pornografică, infidelitatea virtuală… sunt doar câteva forme dintre ele.
De ce apare infidelitatea? Dacă există ceva pe lumea asta (și mai ales ceva constant) care să influențeze creierul în direcția dezvoltării unei adicții atunci acest lucru poartă numele dependenței de dragoste și sex. Cercetătorii în domeniul adicțiilor susțin că dependența de droguri, alcool sau alte substanțe ori fenomene este posibilă tocmai pentru că obiectul adicției ia locul iubirii și sexului (în cortexul cerebral).
Infidelitatea în cuplu poate fi asemuită „canarului din mina de cărbuni” – pe vremuri, minerii obișnuiau să coboare în mină cu un canar pe care îl foloseau pe post de barometru sau sistem de alarmă; dacă trăgea să moară canarul, minerii știau că era timpul să iasă din mină. Tot așa și în cuplu…
Potrivit studiilor din domeniul sexualității, printre primele semne ale infidelității, fie ea de natură emoțională, sexuală ori virtuală, se regăsesc schimbările în comportament, retragerea spre o mai mare intimitate individuală, interes scăzut față de activitatea sexuală în cuplu, evitarea timpului petrecut împreună cu partenerul de cuplu, ori chiar petrecerea unui timp îndelungat pe internet sau telefon.
Programările pentru psihoterapie de cuplu și familie se pot efectua la numărul de telefon: 0728.279.848